Roșia Montană: expoziție de calibru european

0
Cea mai consistentă expoziție de fotografie de până acum din România pe tema Roșiei Montane a fost vernisată recent la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea. Al cincilea muzeu ca mărime din țară după numărul pieselor deținute în colecție este astăzi echipat la nivelul celor mai moderne muzee europene. „Roșia Montană: Duhul Aurului” este un eveniment de anvergură europeană și afirmația poate fi motivată prin cel puțin trei elemente.

Documentare exhaustivă

Primul dintre ele vizează valoarea participanților și a lucrărilor. Șapte din cei zece membri ai faimosului grup fotografic „7 Zile” sunt prezenți pe simeze cu imagini de suprafață din zona Roșia Montană: Cosmin Bumbuț, Petruț Călinescu, Bogdan Croitoru, Vasile Dorolți, Silviu Gheție, Gicu Șerban și Oleg Tishkovets (Ucraina). Pentru o documentare completă a locului, a fost invitat să participe în expoziție Ivan Rous, speolog, autor de hărți, documentarist, cercetător la Muzeul Boemiei de Nord din Liberec (Cehia). Lucrările sale dezvăluie spectaculoasele galerii subterane în imagini publicate și expuse în premieră.

Prezentare modernă

Un alt factor definitoriu pentru calibrul expoziției este prezentarea de ținută a exponatelor, în mai multe formule: pe perete, pe panouri mari de sticlă, în vitrine și pe ghidaje de sârmă ancorate de tavan și podea. Numărul lucrărilor incluse în expoziție (120), dar și mărimea exponatelor (100 x 70 și 70 x 50cm) sunt alte două coordonate care vorbesc despre amploarea și importanța expoziției.
Vernisajul de sâmbătă, 12 iunie, chiar dacă în weekend și la orele amiezii, a adunat lume multă și selectă: mulți artiști plastici, directori de instituții și asociații culturale, prelați, profesori universitari, actori, fotografi etc. Și o delegație surpriză de la Roșia Montană, condusă de Sorin Jurcă, membru fondator al Fundației Culturale Roșia Montană, reprezentant la Washington în procesul prin care compania canadiană Gabriel Resources solicită despăgubiri României.

Catalog elegant

Expoziția înseamnă și editarea unui elegant catalog de 20 de pagini, în format A4. Evenimentul este organizat de către Muzeul Țării Crișurilor, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Muzeul Boemiei de Nord din Liberec (Cehia) și revista online de fotografie mondorama.ro. Partenerii media sunt Crișana, Jurnal bihorean, Bihoreanul, Digi24 și TVR. Lucrările vor rămâne pe simeze până la mijlocul lunii iulie. În galeria de mai jos aveți peste 60 de imagini și un material video despre ce și cum a fost la vernisaj și cum arată expoziția.

 

150 de kilometri de galerii, din care șapte kilometri de pe vremea Daciei și Imperiului Roman. Atâta măsoară astăzi catacombele de poveste din zona Roșia Montană. Un teritoriu sfredelit excesiv în căutarea unei alchimii a fericirii și bunăstării materiale.

Libertatea de expresie

Spre finalul anilor 1990, Roșia Montană a devenit ținta predilectă a fotografilor documentariști. Ce face locul atât de special nu este doar aurul și argintul, ci mai degrabă cultura materială și spirituală a locului, moștenire grea și civilizatoare peste care e greu de trecut. Cel mai consistent proiect fotografic derulat în zonă este cel al Grupului „7 Zile”, proiect comisionat la vremea respectivă (2006), dar fără absolut nicio ingerință în ceea ce privește libertatea de expresie.

Înrămarea fotografiilor. În imagine: Cosmin Durgheu, Cornel Abrudan (mijloc), coordonatorul Secției de Artă a instituției, și Csaba Băican. © mondorama

Înrămarea fotografiilor. În imagine: Cosmin Durgheu, Cornel Abrudan (mijloc), coordonatorul Secției de Artă a instituției, și Csaba Băican. © mondorama

Fiecare dintre cei opt fotografi a văzut, evaluat și interpretat în manieră proprie reperele identificabile și lecturabile ale locului. Expoziția este o imersie în viața comunității milenare din Roșia Montană, fără clișee și fără intelectualisme. Un tablou fără sclipici al unui spațiu antropic de referință. Majoritatea formulelor de expresie se situează în zona fotografiei documentare de excelentă calitate, cu o ușoară virare către simbol și alegorie în cazul unora dintre ei, rezultatul unor abordări experimentale subiective. Putem însă vorbi fără echivoc despre un lexic al imaginii ușor identificabil pentru privitor, nimic criptat, în care compoziția, cromatica, mesajul vizual, impactul scenelor se percep lejer.

Relația de inocență dintre aparatul foto și lume

Fotografia lor funcționează ca o transparență limitat-selectivă a realității și mai puțin sau deloc ca o interpretare limitat-selectivă a aceleași realități, căci ceea ce vedem în imagini avem certitudinea că a existat și că s-a întâmplat la un moment dat.

Gata pentru panotare. Fotografii de la Vasile Dorolți și Gicu Șerban. © mondorama

Gata pentru panotare. Fotografii de la Vasile Dorolți și Gicu Șerban. © mondorama

În fotografia documentară, poleiala ori deturnarea realității, ante sau post-fotografie, desființează relația inocentă stabilită ab initio și de jure între aparatul foto și lume. Cei opt fotografi înțeleg foarte bine capcanele unei cât de neînsemnate evadări din real atunci când vine vorba despre a documenta o stare de fapt. În consecință, veridicitatea este unul dintre cuvintele de ordine care au guvernat întregul lor proiect. Imaginile lor corespund exact realității locului la un moment dat: aprilie, 2006.

Aspect din expoziție: imagini de la Cosmin Bumbuț. © mondorama

Aspect din expoziție: imagini de la Cosmin Bumbuț. © mondorama

Cosmin Bumbuț, singurul fotograf român câștigător de categorie la cel mai mare concurs de fotografie din lume, Sony World Photography Awards, abordează exhaustiv Roșia Montană. Nimic nu-i scapă pe segmentul său. Documentarea singurei exploatări miniere care mai funcționa încă în localitate o face cu ochii larg deschiși. Pune în centru omul și contextul existenței sale. Fotografiază în toate momentele importante ale zilei, dimineața, peste zi, seara, noaptea, la muncă, în vestiar, în momentele de relaxare ale muncitorilor. Plusează cu oameni ai locului, pasageri incidentali sau nu în zona de interes. Fotografiază vigilent și anticipativ, atent la compoziție și starea lucrurilor. Dinamic în imaginile de zi, pictural în cele de noapte. Este fără îndoială o fotografie-far care ghidează și care indică siguranță, calm, valoare.

„Axis Mundi”-ul Roșiei Montane

Excelent documentarist, răbdător, atent și avizat, Petruț Călinescu este și un maestru al compoziției. Rareori vreo imagine a sa lasă goluri de informație în cadru. Spectatorul este plimbat dintr-o parte în alta a scenei, invitat să descopere corespondențele care până la urmă crează dinamica, emoția, dar și înțelesul imaginii. Seria sa de la Roșia Montană intră în aceste coordonate. Plusul îl aduce câte un portret mai mult sau mai puțin close up, care umple cadrul și face radiografia unei comunități la un moment dat.

Aspect din expoziție: imagini de la Bogdan Croitoru. © Remus Toderici

Aspect din expoziție: imagini de la Bogdan Croitoru. © Remus Toderici

Seria lui Bogdan Croitoru este rezultatul unei abordări experimentale subiective în care vizualul este mai degrabă suport pentru stările și emoțiile autorului în raport cu controversele iscate de proiectele de exploatare minieră din zonă la vremea realizării fotografiilor. Portofoliul său include discrete inserții de fotografie abstractă și o ușoară notă de pictorialism la final.

Aspect din expoziție: imagini de la Vasile Dorolți. © mondorama

Aspect din expoziție: imagini de la Vasile Dorolți. © mondorama

Vasile Dorolți și-a fixat ca țintă la Roșia Montană centrul localității. Un fel de „Axis Mundi” al mitologiei populare, cu cârciuma cap-compas, unde se dezbate mersul lumii și unde se întretaie destine și povești despre duhul aurului. Scurtele și rarele evadări din subtemă l-au purtat însă și pe la carierele dimprejur sau pe la locurile de joacă ale copiilor. Seria sa este despre atmosferă și despre oamenii locului, pe care-i surprinde deseori de aproape, ușor hiperbolizați, aceasta fiind una dintre amprentele stilistice ale fotografiei sale.

Legendarele galerii subterane

Martor vigilent și fotograf inspirat, Silviu Gheție reușește să decupeze de fiecare dată frânturi semnificative de viață urbană / rurală, aparent disparate între ele. Toate alcătuiesc un portret nefardat, dramatic, ironic sau plin de umor al lumii care ne înconjoară. Fotograful băimărean găsește întotdeauna polii unei situații în care extremele fac scurt-circuit și capătă sens. Într-o lume gri, în care cocoșul cântă a pagubă și câinii hăulesc prelung, fotograful găsește, ca întotdeauna, o rază de lumină în portretizarea copiilor. Aerul „domestic” al seriei sale nu-l împiedică însă să facă din fiecare subiect, indiferent de regnul din care provine, un personaj.

Vernisaj. În prim-plan, imaginile lui Ivan Rous (Cehia). © Andrei Posmoșanu

Vernisaj. În prim-plan, imaginile lui Ivan Rous (Cehia). © Andrei Posmoșanu

Ivan Rous, coordonatorul Secției de Patrimoniu Industrial din cadrul Muzeului Boemiei de Nord din Liberec (Cehia), instituție la care lucrează din 1999, este speolog, autor de hărți, documentarist, cercetător și curator. Face prima vizită la Roșia Montană în anul 2007. Și de atunci revine constant. Este primul fotograf care reușește să documenteze temeinic adâncimile de poveste ale locului. Cadrele sale sunt spectaculare și intimidante prin cromatică și starea de fapt a lucrurilor. Pentru a avea o percepție cât mai apropiată de realitatea asupra dimensiunii sălilor și galeriilor, plasează personaje în scenă. Seria sa vorbește antinomic despre măreție și glorie, despre decădere și ruină. În zona acestora din urmă regăsim frumusețea dureroasă a decadenței unei lumi care a intrat deja în mit.

Obiecte-metaforă și interioare abandonate

Portofoliul lui Gicu Șerban gestionează foarte bine echilibrul dintre aspectul dezolant al peisajului, în care aparent-banalul capătă valențe de simbol, și o discretă prezență umană, supusă și ea geografiei și habitudinilor locului. Pe de o parte avem un peisaj arid, aproape selenar ca aspect, marcat de câteva detalii, obiecte-metaforă care nu scapă ochiului avizat al fotografului. Pe de altă parte, surprinderea câtorva personaje în cadru nu face altceva decât să reechilibreze estetic și emoțional întregul concept. Portofoliul său creează senzația unei alegorii avant la lettre.

Aspect din expoziție: imagini de la Silviu Gheție, Bogdan Croitoru și Oleg Tishkovets. © mondorama

Aspect din expoziție: imagini de la Silviu Gheție, Bogdan Croitoru și Oleg Tishkovets. © mondorama

Oleg Tishkovets a ales să fotografieze în Roșia Montană o lume aparent pustie, cu străzi și clădiri care devin mărturii ale unui timp încremenit. Prezența umană nu-și găsește aici rostul. Personajele sale nu pleacă nicăieri, nu au sosit încă sau au dispărut deja din peisaj. Portretizează clădiri și străzi nepopulate datorită tragicului existenței lor și a stării lor defensive, a urmelor timpurilor apuse care se citesc mai ușor pe zidurile caselor și în interioarele abandonate și solitare. La el, juxtapunerile de culoare determină dinamica și simbolistica imaginii. Cadrele sale restaurează realități uitate, pierdute în memoria timpului.

Pledoarie și invitație

Expoziția este o pledoarie și o invitație în același timp pentru un profesionalism cât se poate de creativ în care percepția asupra Roșiei Montane să îngăduie o schimbare de paradigmă: să ne vindece de cupiditate și să strămute interesul asupra zonei în plan artistic. (F.Ș.)

 

Share.

Leave A Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

English EN German DE Russian RU Italian IT French FR Romanian RO
error: Continutul este protejat!