Omnia Photo: Fântânile Sudului

„Fântânile Sudului” din Bobicești, Olt, reprezintă o inițiativă a echipei OMNIA PHOTO, desfășurată în perioada martie-septembrie 2021, în cadrul parteneriatului proiectului DIALOG – Diversity in Arts. Learning Opportunities and Growth. Inițiativa atrage atenția asupra necesității reiterării fântânilor printr-un circuit cultural performativ, care să activeze creativ puținele fântâni comunitare funcționale și să faciliteze cunoașterea istoriei locului, a fântânilor vechi și a obiceiurilor legate de acestea. Odată cu acest proiect, ne întoarcem în lumea fântânilor, la ele acasă, să le așezăm pe o hartă, dar și să le luăm în vizită cu noi, la purtător, la o întâlnire cu Celălalt, în lumea largă, prin intermediul instalației video „Ce vede o fântână”.

 

Text: Roxana Deca și Cristina Irian

Fotografii: Cristian Bassa și Dorian Delureanu

 

Acasă, la fântânile Bobiceștiului de Olt

Într-o primă fază, echipa de proiect compusă din Cristian Bassa (expert documentare foto), Roxana Deca (expert documentare etnograf/muzeolog), Dorian Delureanu, (expert documentare foto), Cristina Irian, (responsabil activitate, antropolog) a explorat vizual fântânile de pe teritoriul comunei Bobicești, a cules istorii din jurul acestora, pentru a le povesti apoi altor oameni, împreună cu localnicii. În urma cercetării de teren a fost creată o hartă a fântânilor din Bobicești și a fost propus un traseu-circuit cultural al celor mai reprezentative monumente vernaculare cartografiate, care poate fi accesat gratuit la adresa: .

În prezent, echipa lucrează la activarea unui traseu-circuit cultural performativ la Bobicești, care va fi disponibil în mediul digital, dar și cu ocazia zilelor deschise ale „Fântânilor Sudului” care vor avea loc în perioada 14-15 august 2021 la Bobicești. Asociația implică direct locuitorii comunei ca agenți „povestitori culturali” ai propriului patrimoniu material și imaterial, traseul cultural propunându-și să aducă beneficii culturale și socio-economice la nivelul comunității sursă.

 

În vizită prin lume

Instalația video „Ce vede o fântână?” realizată în cadrul proiectului are ca protagonistă „Fântâna de la Livezi” din Bobicești, parte a traseului performativ. Instalația are rolul de stimulare a alterității și a diversității, fântâna transformându-se dintr-un obiect privit într-un personaj narator, care explorează și cuprinde cu ochiul său spațiul înconjurător.

 

Note de teren. Fântâna: utilizare și rosturi

Incursiunea în teren relevă, la ora actuală, scoaterea din uz a fântânilor care, până în 1989 sau chiar până la finalul secolului al XX-lea au fost folosite de comunitatea locală pentru asigurarea necesităților curente de apă. Însă, chiar dacă astăzi este de multe ori scoasă din uz, fântâna își păstrează rosturile sale spirituale, fiind integrată încă în ritualurile de trecere precum căratul apei sau „udatul” miresei, descris de către localnici.

 

Fântâna: formă în continuă transformare

Fântânile din Bobicești, cele mai multe fântâni cu cumpănă, la origine, și-au transformat structura în decursul timpului. Cumpăna, acea bârnă lungă și subțire cu o contragreutate într-un capăt și „lumânare” de care era agățată căldarea sau ciutura, în celălalt capăt, furca pe care se sprijinea cumpăna, erau confecționate din lemn dur. Fântâna era zidită în interior din piatră, în formă cilindrică, având la suprafață o gură rotundă sau pătrată, fie din lemn, fie din piatră. Fântânile erau construite colectiv de către oamenii din sat și aveau un ctitor sau un grup de ctitori care contribuiau financiar la înfăptuirea acestora. Unele fântâni aveau de la început rolul de fântână de pomană, așa cum este fântâna dedicată unui aviator decedat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În zonă, termenul de fântână este aplicat și izvoarelor captate sub formă de cișmea.

În perioada colectivizării din anii 1950-60, fântânilor cu cumpănă le-a fost înlocuit sistemul de scoatere a apei, multe cumpene fiind înlocuite cu un sistem cu scripete cu roată metalică, sprijinite pe cadre din lemn sau metal. Cele mai multe roți de metal erau fabricate la fabrica Jiul din orașul Balș, aflat în apropierea comunei Bobicești. Practica de înlocuire a cumpenei de lemn cu scripetele de metal a continuat până în zilele noastre, unele dintre ultimele „supraviețuitoare” fiind demontate în ultimii 3-4 ani.

În ultimul deceniu, unele fântâni comunitare au fost recondiționate de autorități prin schimbarea buduroiului, curățarea fântânii, realizarea unor garduri de incintă, acoperișuri. De asemenea, unii cetățeni din localitate au contribuit la curățarea, recondiționarea, menținerea funcționalității unor fântâni pentru udatul grădinilor, adăpatul animalelor și pentru continuarea practicării unor ritualuri.

 

Fântâna: localizări și transformări în geografia locului

Apa din fântânile comunitare era folosită pentru necesitățile de alimentare cu apă: apă de băut, apă de adăpat animalele, apă de udat grădinile. Fântânile comunitare sunt fântâni construite fie în interiorul satului, la porți – în afara porții sau jumătate în afară/jumătate în curte sau pe marginea drumului, lângă o gospodărie, deservind mai multe gospodării învecinate – cât și la răscrucile drumurilor, pe granițele satului, sau pe câmp, pentru lucrătorii câmpului, pentru adăpatul vitelor cu care se lucra pământul și irigarea culturilor.

Folosirea îngrășămintelor chimice și a tratamentelor otrăvitoare împotriva dăunătorilor culturilor de plante au avut un impact negativ asupra calității apelor din fântâni. Laolaltă cu introducerea conductelor de apă potabilă în satele comunei, cu precădere, în anii din urmă fântânile care altădată erau vitale pentru existența satelor au devenit perimate, devenind actualmente niște vestigii. Totodată, procesul de introducere a alimentării cu apă și de schimbare a perimetrului vecinătăților a dus la nașterea unui proces de „băgare în curte” a unor fântâni, altădată comunitare. Procesul are un rol interesant de conservare a fântânii devenite monument vernacular într-un spațiu privat sau public-privat, acolo unde proprietarul a construit o cale de acces comună și pentru trecători.

 

Bionotes echipa de proiect

CRISTIAN BASSA este fotograf, designer, editor și pasionat de volume de fotografie. Cristian a inițiat și desfășurat patru proiecte de fotografie în scopuri sociale pentru organizații caritabile, inițiative care au fost finalizate și cu expoziții personale sau albume foto, este co-organizator al festivalului de fotografie Bucharest Photo Week, autor a două volume de cercetare fotografică documentară „Beautiful Sunrise” și „Forward March”.

În perioada 2016-2019 a realizat activități de documentare vizuală a fântânilor din Oltenia împreună cu Dorian Delureanu și două expoziții cu sprijinul Muzeului Național al Țăranului Român și al Muzeului Olteniei.

ROXANA DECA este muzeograf, specialist în etnografie, expert în port popular din Oltenia, membru CNSPCI al Ministerului Culturii.

Roxana a participat la campania de cercetare efectuată în satele și comunele din Dolj în vederea monografierii acestei regiuni etnografice, a desfășurat cercetări de teren, a documentat și contribuit la întocmirea dosarului „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Rep. Moldova”, contribuind totodată și la realizarea a numeroase expoziții tematice.

DORIAN DELUREANU este inginer, fotograf și curator preocupat de promovarea arhivelor fotografice din comunități din Oltenia. A fotografiat în perioada 1993-2000 spectacolele Teatrului Național din Craiova; a curatoriat numeroase expoziții de fotografie istorică, a realizat șase expoziții personale, iar fotografii de ale sale fac parte din colecția World Press Photo Foundation.

A coordonat expozițiile și publicarea albumelor fotografului craiovean Victor Boldâr: 07.05.75/ Impresii – Henri Cartier Bresson în Oltenia și Victor Boldâr-Fotograful peliculei de cursă lungă. Împreună cu Cristian Bassa documentează fântâni vechi din Oltenia din 2016.

CRISTINA IRIAN este cercetător în domeniul artelor vizuale, curator și artist care lucrează cu fotografia, arhive și material multimedia.

Împreună cu membrii asociației Omnia Photo, artiști, cercetători și instituții culturale partenere desfășoară proiecte de documentare vizuală, de identificare, recuperare și promovare de arhive fotografice și de documentare a patrimoniului cultural din România („Dacia50 Autoturismul”, „Fântânile Olteniei”), proiecte docu-artistice participative, artă independentă publică („Labirint – La jumătatea drumului”, „FRAGMENTUM”).

Proiectul este finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA. Mai multe detalii sunt disponibile pe: https://dialog.fundatia-amfiteatru.ro/