„Nu vedem lucrurile asa cum sunt ele, ci asa cum suntem noi”, ne spune Mircea Albuțiu, folosind ca motto pentru arta sa fotografica un citat din Anais Nin. „Unora le place numai ce inteleg, altii inteleg numai ce le place”, spunea si Lucian Blaga. Daca transpunem asta in fotografie, am zice ca nu apasam butonul de declansare al aparatului decat atunci cand realitatea – constient sau instinctual – devine o oglinda a sinelui nostru. Atunci cand recunoastem in exterior o structura existenta deja in noi la nivel molecular. Se spune despre fotografiile subliminale ca sunt imagini proiectate cu o viteza mai mare decat le putem percepe, dar care se ancoreaza puternic in subconstient. Fotografie subliminala face si Mircea Albuțiu in portofoliul de mai jos, dar in sens invers. In loc sa vina din exterior spre interior, ele sunt generate de profilul funciar al fotografului sau de o stare de moment. Imaginile sale sunt fulgerari ale unor realitati launtrice neasezate inca intr-o forma lejer identificabila.
Se stiu, mai ales in breasla fotografilor si atata cat lasa autorul sa transpara, apropierile tematice caracteristice lui Mircea Albuțiu, cel putin pana acum: proiecte care vizeaza spectacole de opera, balet, dans, jazz, iesiri consistente in Delta Dunarii, fotografie de calatorie, portretistica, plus filmografie premiata la festivaluri de gen. Mondorama propune o selectie documentara la fel de consistenta a portofoliului sau, dar inedita, cu ferma convingere ca imaginile sunt la fel de expresive pentru personalitatea autorului ca si cele incluse in diversele sale proiecte. Cadrele functioneaza si individual, putand fi etichetate fara retinere ca single-uri de sine statatoare.
Asezate una langa cealalta insa ele alcatuiesc o realitate fragmentara, distopica, ciudata, usor alienanta. Misterioasa si atmosferica. Un pic noir. Si sunt cu atat mai autentice cu cat nu sunt programate sa faca parte dintr-un intreg cu un concept anume. Imaginile selectate sunt incluse in diferite teme ale sale, dar depasesc mereu granitele impuse si formeaza dincolo de ele un corpus omogen si spectaculos. In proiecte esti, oarecum, subordonat temei, in single-uri, nu. Ele devin insa o tema in timp, generate mereu de meandrele subconstientului, si vorbesc, poate mai mult decat in oricare dintre proiecte, despre individ ca prezenta a sa in lume.
Iar personajele sale, acolo unde sunt, par dislocate de realitate. O accepta cu greu, privind-o peste umar, sau n-o accepta deloc: stau aplecati, gata sa cada, stau cu spatele sau isi lasa parul sa le acopere intreg chipul. Ori sunt cocotati pe o cladire cu bratele larg deschise, semn mai degraba al unei ironii deloc subtile („Iata, sunt aici, ce-o sa-mi faci acum?) decat al acceptarii lumii asa cum e.
- nascut in 1968
- autor de filme documentare
- masterat in film documentar, Facultatea de Teatru si Televiziune, Cluj-Napoca
- expozitii personale: Cluj-Napoca, Brasov, Braila, Bistrita, Bucuresti, Sibiu, Leiria si Lisabona (Portugalia), Podgorica (Muntenegru), Baku (Azerbaidjan)
- premiat pentru film documentar (Khozyain): Targu Mures (Simfest, 2017), Moscova (International Film Festival for Visual Anthropology „Mediating Camera”, 2019)
- lucrari publicate in reviste de profil din tara si strainatate
- website: mirceaalbutiu.com
Chiar daca a cochetat cu arta inca din vremea gimnaziului, Mircea Albuțiu n-a urmat studii de profil in domeniu decat mai tarziu. S-a specializat in Masini Unelte si Roboti Industriali si a lucrat 24 de ani in constructii. In 2011 a inceput seriile foto despre dansatori si despre muzicieni de jazz, iar in perioada 2015 – 2017 a urmat cursurile de master in filmul documentar la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. In iulie 2016 a devenit fotograf independent full time.
De la film la digital si invers
A inceput cu fotografia pe film in 1980. In ultimii doi ani (2018 – 2019) a preferat exclusiv pelicula, dupa ce in perioada 2008 – 2017 a fotografiat preponderent digital.
„M-am intors la aparatele pe film si sunt foarte foarte multumit de decizia luata, afirma Mircea Albutiu. Fotografiez alb-negru, in general, pentru seriile de dans si jazz, si ori de cate ori simt ca nu ajuta culoarea. Sunt mai «prieten» cu filmele alb-negru decat cu cele color. Stocul actual (14 filme color si 73 de filme alb-negru), confirma preferinta. Cred ca eu caut o anumita grafica in continutul imaginilor”.
In general, fotograful clujean e adeptul proiectelor de lunga sau de mai scurta durata, dar realizeaza si single-uri care nu fac parte din niciun proiect. Sunt crochiuri ale personalitatii sale, atras fiind de anumite idei si teme, „in egala masura reprezentate de catre oameni si locuri.” Totul se intampla in interior, potrivit afirmatiilor sale, inainte de declansare.
Fotografie si film documentar
Munca la proiecte inseamna ani, la cele de mai lunga durata, sau zile, seriile mai scurte, dar la fel de intense. „Am realizat in ultimii noua ani trei proiecte de lunga durata, la care inca lucrez. Ele au fost si mai sunt incluse in cadrul diferitelor expozitii personale. Imi doresc foarte mult ca acestea sa fie publicate de catre o editura. Am realizat si serii de scurta durata; as da ca exemplu seria despre Vincent Van Gogh finalizata in cele 10 zile petrecute in aprilie 2019 in Camargue (Franta – n.n.).
In general, cand calatoresc incerc sa fotografiez pe o anumita tema legata de acel loc. In India, de pilda, am fotografiat ghirlandele parasite dupa ce au fost oferite zeilor. In acest fel, daca am sansa sa ma intorc in acel loc, am tema pregatita si pot fotografia in continuare, dezvoltand proiectul inceput”, ne spune fotograful clujean.
Mai putini stiu ca Mircea Albuțiu face cu real succes si film documentar. Pasiunea pentru filmografie a venit ca o necesitate, facand fotografie documentara. „Am simtit nevoia sa studiez filmul intr-un sistem academic, in incercarea de a evolua. Cei care au vazut filmele mele au regasit fotograful in ele”, ne lamureste interlocutorul nostru.
Proiecte
Perioada imediat urmatoare este dedicata alternativ muncii la proiecte foto, instalatii si filme. Primul dintre proiecte o are ca subiect pe coregrafa / dansatoarea Miriam Răducanu. Filmarile au fost facute in 2016 – 2017, filmul urmand sa fie finalizat curand.
In perioada ianuarie – aprilie 2020, Mircea Albuțiu se va afla in Portugalia, ca urmare a castigarii unei rezidente de trei luni de zile intr-o comunitate artistica, unde va realiza o instalatie. Proiectul este programat a fi expus la Muzeul de Arta Contemporana din Leiria, vernisajul fiind fixat pentru 21 martie.
Dupa aprilie, Mircea Albuțiu va insoti un jurnalist portughez intr-un tur al Marii Negre, in vederea realizarii unui proiect fotografic comun. (F.S.)