Oleg Videnin: Hotel

0

Warning: sizeof(): Parameter must be an array or an object that implements Countable in /home2/r42497mond/public_html/wp-content/plugins/ad-injection/ad-injection.php on line 824

Warning: count(): Parameter must be an array or an object that implements Countable in /home2/r42497mond/public_html/wp-content/plugins/ad-injection/ad-injection.php on line 831

Începută în 2004, seria „Hotel” a lui Oleg Videnin a fost expusă abia 15 ani mai târziu, într-o galerie din St Petersburg. Pare să fi fost văduvită mult timp de atenția cuvenită unui proiect solid, cel mai probabil din cauza unei îndrăzneli și a unei viziuni dezinhibate asupra corpului feminin. Altfel, naturale și cât se poate de decente. Poate că nici autorul n-a simțit-o finalizată pentru că seria sa nu vorbește doar despre nuditate, ci și despre personajele fotografiate, despre viața și raportarea lor la lumea în care trăiesc.

Oleg VideninOleg Videnin

  • născut în 1963, Bryansk, Rusia
  • fotograf, jurnalist, producător de emisiuni radio, moderator de televiziune
  • studii: Institutul de Tehnologie din Bryansk, inginer silvic
  • membru al Agenției Fotograf.ru, partener al Magnum Photos
  • cărți: „Black and white square. Female theme in the work of Oleg Videnina” (2008), „The Retourn Route” (2009), „Oleg Videnin” (2015), „Girls from the Outskirts” (2021)
  • expoziții personale: Moscova, New York, Belgrad, Sydney, Houston, Paris, Roma etc
  • publicat în reviste din Rusia, SUA (New York Times), Polonia, Coreea de Sud, Italia etc
  • website: https://olegvidenin.com/

Dublul standard

Câte posibilități și mijloace de exprimare îți poate oferi o cameră de hotel? Nu prea multe, ai libertate de creație, dar oferta e mărginită, astfel că fotograful este obligat să plonjeze și în sufletul personajelor dacă nu vrea ca privitorul să se limiteze la interfața trupului gol. Tocmai aici, în acest dublu standard stă secretul seriei lui Oleg Videnin.

© Oleg Videnin, Hotel, Moscow, 2004.

© Oleg Videnin, Hotel, Moscow, 2004.

Pe de o parte (a), percepem o nuditate care alunecă ușor și voalat în erotic. Avem însă (b) și o stare interioară a personajelor de care trebuie să ținem seama pentru că, mai puțin obișnuit în fotografia de nud, modelele lui Oleg Videnin ne privesc și le putem privi în ochi, portalul perfect pentru a străbate dincolo de epidermă, linii și volume.

Chestiune de atitudine

(a)Unele imagini funcționează ca certe promisiuni pentru o după-amiază fertilă, în altele se simte lentoarea frivolă și abandonul, ca după un act deja consumat. Eroticul e o chestiune de atitudine, nu neapărat de postură sau de fizic.

© Oleg Videnin, Hotel, Moscow, 2004.

© Oleg Videnin, Hotel, Moscow, 2004.

E un erotism bun, freudian, de investigare, aproape didactic, provocator, la limita plăcerilor vinovate și puțin dincolo de ele, dar necopt încă pentru psihanaliză. Dorință strunită care însă nu alunecă nicio clipă în vulgar. Iar Oleg Videnin nu se sfiește să ne spună, într-un limbaj vizual lipsit de orice artificialitate, că toate acestea fac parte din viață, nici mai mult și nici mai puțin de atât.

Dincolo de corporalitate

(b)Complementar primei interpretări a imaginilor sale este faptul că fotograful nu ascunde chipul, ochii și expresia personajelor sale. Oleg Videnin explorează personajul dincolo de corporalitatea sa, atribuindu-i o identitate. Fața însă nu eclipsează corpul gol, cum nici acesta nu pune în umbră chipul modelelor sale. Ele se află într-o interdependență limpede.

© Oleg Videnin, Hotel, Moscow, 2005.

© Oleg Videnin, Hotel, Moscow, 2005.

E greșit astfel să credem că „Hotel” este doar o serie despre femei goale. Proiectul este centrat și pe reflectarea vieții interioare a personajelor. Unele expresii sunt rodul unor tulburări interne, altele sunt provocatoare. Acolo unde nu putem vedea chipul, starea se ghicește din geometria posturii. Într-un fel sau altul, personajele „vorbesc”, se confesează. Uneori par stinghere și abandonate în colivia lor, dar nu sunt.

© Oleg Videnin, Hotel, Moscow, 2006.

© Oleg Videnin, Hotel, Moscow, 2006.

Lumea largă e dincolo de transparența ferestrei, aparent departe și disproporționată, iar în cameră caloriferul, baia caldă și un individ cu aparatul său ciudat de fotografiat pot umple golul. Măcar pentru timpul cât se consumă un pachet de țigări în doi, model și artist deopotrivă (F.Ș.)

Share.

Leave A Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Continutul este protejat!