Victor Boldâr: Henri Cartier-Bresson in Oltenia

7 mai 1975. Dimineata unei zile care, desi nu anunta nimic spectaculos pentru multi olteni, ii aduna impreuna pe Victor Boldâr, Nicu Dan Gelep si Mihai Dan Calinescu intr-una dintre cele mai intense 24 de ore ale vietii lor de fotografi. Cei trei urmeaza sa ii insotească pe Henri Cartier-Bresson si pe Martine Franck intr-o expeditie fotografica in Oltenia.

Text: Cristina Irian

Fotografii: Victor Boldâr

 

Vizita

Conform unor articole publicate in ultimii ani, in 1975, in cadrul vizitei in Romania, Henri Cartier-Bresson a vizitat Bucurestiul, Maramuresul, nordul Moldovei si Oltenia. Itinerarul zilei are in program cunoscutele manastiri din nordul Olteniei: Hurezi, Govora, Manastirea Dintr-un Lemn si orasele Ramnicu-Valcea, Horezu si Balcesti. Autoturismul Dacia 1100, condus de Victor Boldâr, cu care calatoresc protagonistii expeditiei, face o prima oprire pe „ogoarele patriei”, unde un grup de tarani lucreaza pamantul. Cele patru aparate Leica ale familiei Bresson clantane tot timpul, filmele fiind schimbate cu o dexteritate nemaiintalnita. Henri Cartier – Breson si Martine Frank fotografiaza cu Leica, cate două aparate fiecare, unul pe umar si unul la gat, cu filme KODAK TRIXPAN 400.

Desi reticenti in a fi fotografiati, atat Henri Cartier-Bresson cat si Martine Franck se lasa de aceasta data, cu multa bunavointa, surprinsi in numeroase cadre. Grupul isi urmeaza itinerarul stabilit, cu cateva abateri simpatice, una dintre ele fiind aceea in care cei doi se lasa fotografiati intr-un cadru de carte postala cu … „Amintire din Ramnicu-Valcea”. Ziua se termina pe peronul garii din Craiova, unde cei doi protagonisti se imbarca spre o noua destinatie.

Cateva dintre fotografiile din Oltenia ale lui Henri Cartier-Bresson pot fi recunoscute cu usurinta, in special cele facute in dimineata zilei. Probabil s-ar putea lega de aceasta vizita si fotografia cea mai cunoscuta din România a celebrului fotograf, si anume aceea in care apar doi tineri, surprinsi in timp ce dormeau pe o bancheta dintr-un compartiment al CFR.

 

Oaspetii

Henri Cartier-Bresson (22 august 1908 – 3 august 2004, Provence). Unul dintre cei mai renumiti fotografi ai secolului XX.

„Pentru mine, spune Cartier-Bresson, fotografia este cunoasterea simultana, intr-o fractiune de secunda, a semnificatiei unui eveniment, ca si a preciziei organizarii formelor care confera acestui continut expresia adecvata. Sunt incredintat ca, in actul trairii, descoperirea de sine e facuta simultan cu descoperirea lumii din jurul nostru, care ne poate modela, dar care poate fi, de asemenea, afectata de noi. Un echilibru trebuie stabilit intre aceste două lumi: cea dinauntrul nostru si cea dinafara noastra. Ca rezultat al unui proces reciproc constant, aceste doua lumi ajung sa formeze una singură. Si aceasta lume e cea pe care trebuie sa o comunicam”.

In anii 1927-1928 studiaza pictura la Paris, la Scoala lui Andre Lhote. Realizeaza primele fotografii in 1931, in Africa. 1933: prima expozitie. 1947:  impreuna cu Robert Capa, David Seymour (Chim), William Vandivert si George Rodger infiinteaza Agentia Magnum. 1933-1974: desfasoara o activitate fotografica intensa (Japonia, URSS, India, Mexic, Cuba, China, SUA, Africa), iar in 1974 se dedica graficii. In 2000 se pun bazele Fundatiei Henri Cartier-Bresson, care are drept scop conservarea si promovarea creatiei lui Bresson. 2002: Fundatia Bresson obtine din partea guvernului Frantei statutul de „utilitate publica”. 2003: Inaugurarea oficiala a Fundatiei Bresson. Presedintele Fundatiei este doamna Martine Franck.

 

Martine Franck

Martine Franck (2 aprilie 1938 – 12 august 2012) este fotografa belgiana, membra a Agentiei Magnum din 1980. Martine Franck si Henri Cartier-Bresson s-au cunoscut in 1966, perioada in care Franck fotografia prezentari de moda pariziene pentru New York Times. A fost cea de-a doua sotie a lui Cartier-Bresson. Este presedinte si co-fondator al Fundatiei Henri Cartier-Bresson.

Din 1963 lucreaza cu Time-Life in Paris. Colaboreaza cu Agentia Vu (Paris) la inceputul anilor ‘70 pentru ca in 1972 sa devina co-fondator al Agentiei Viva. Lucreaza si pentru Vogue, devenind totodata fotograf oficial al Théâtre du Soleil din 1964. Verniseaza peste zece expozitii personale si publica numeroase albume, in special fotografie documentara si portret.

„Fotografia nu e neaparat o minciuna, dar nici un adevar. Tine mai mult de o traire, de o impresie personala. Cel mai mult in fotografie imi place momentul pe care nu il poti anticipa…”, spunea Martine Franck.

 

Gazdele

Nicu Dan Gelep – E.FIAP (12 mai 1919 – 22 august 2008) Autodidact, incepe sa faca fotografie la varsta de 38 de ani. Activeaza ca scenograf-asistent la Teatrul National Craiova, reprezentand  a treia generatie a familiei Gelep care a slujit scena Nationalului craiovean.

Obtine peste 20 de premii la saloane internationale de fotografie si peste 100 de premii la saloane nationale de fotografie. Verniseaza zece expozitii personale. In 1988, „Melancolie” a fost prima fotografie romaneasca admisa in colectia istorica a Federatiei Internationale de Arta Fotografica. Membru fondator al Fotoclubului Craiova in 1963, alaturi de avocatul Mihai Dan Calinescu. Presedinte de onoare al fotocluburilor Mircea Faria si Mihai Dan Calinescu din Craiova. Vorbitor de franceza si germana, Nicu Dan Gelep a fost in data de 7 mai 1975 ghidul cuplului Franck-Bresson.

 

Mihai Dan Calinescu – E.FIAP (5 februarie 1920 – 13 noiembrie 1984). Primele fotografii le realizeaza in 1954. Avocat, personalitate puternica, orator desavarsit si presedinte al Fotoclubului Craiova timp de 21 de ani. A obtinut 38 de premii la 171 de expozitii nationale si 38 de expozitii internationale.

Portretist pasionat, surprinde in fotografiile sale aspecte din cotidian. Acestea constituie astazi o colectie valoroasa a categoriei „documentar artistic”. In 1999 infiinteaza Fotoclubul Mihai Dan Calinescu. In 6 mai 1975, in calitate de presedinte al Filialei Oltenia a Asociatiei Artistilor Fotografi din Romania, i-a primit pe Martine Frank si Henri Cartier-Bresson la Craiova, au facut impreuna un tur al orasului si a organizat deplasarea de a doua zi in nordul Olteniei. Bun vorbitor de limba franceza, nu a pierdut ocazia de a asculta la o cafea, pe peronul garii din Craiova, impresiile oaspetilor francezi despre Romania.

 

 

Victor Boldâr – E.FIAP (18 martie 1935 – 30 noiembrie 2014) La varsta de 75 de ani, in 7 mai 2010, a oferit publicului, dupa 35 de ani de la captarea imaginilor pe pelicula, cadre inedite cu Martine Franck si Cartier-Bresson. Victor Boldâr nu dadea interviuri. Din 1963 a locuit impreuna cu familia in acelasi apartament de la ultimul etaj al unui bloc din Craiova. Aici, intr-un laborator improvizat, a developat mii de filme, diapozitive sau fotografii. Memoriile sale sunt transpuse pe pelicula fotografica. In ultimii ani fotografia si digital si stoca pe diverse medii. Analizand imaginile din mai 1975 se poate spune ca Victor Boldâr a reusit paradoxul in fotografie: sa-l surprinda pe Bresson, „á la Bresson”. Imediat după vizita a trimis un set complet de fotografii la Asociatia Artistilor Fotografi, sediul central din Bucuresti, cu rugamintea de a fi trimise lui Cartier-Bresson. In acea perioada, corespondenta externa, in special cea cu Europa de Vest, se facea in mod „organizat”. Tarziu, dupa Revolutie, a aparut dovada ca acele fotografii nu au ajuns niciodata la Bresson: una dintre ele a fost publicata pe internet.

Victor Boldâr a refuzat sa-si faca inventarul premiilor si participarilor la saloane si expozitii. Nu a contabilizat la cate fotocluburi din tara este membru de onoare si, cu o modestie iesita din comun, afirma la un moment dat ca poate face o expozitie cu unul dintre ultimele concerte pe care Phoenix l-a sustinut in Romania in 1977, inainte de imbarcarea spre vest, in carcasele boxelor Marshall.

 

Expozitie după 35 de ani

“Despre vizita lui Henri Cartier-Bresson la club s-a vorbit de-a lungul timpului ca despre o legenda: c-ar fi fost pe-aici… ca lucra pe Leica cu filme Kodak, special facute pentru el… ca «tragea» de la piept, prin surprindere, cu o cadenta impresionanta… Cu toate astea, nu am vazut nicio fotografie despre acest episod pana in 2010. De asta am si «investit» in expozitie: din curiozitate.” Acestea au fost vorbele lui Dorian Delureanu, sufletul organizator al expozitiei de fotografie a lui Victor Boldâr, vernisata in 7 mai 2010 la Muzeul de Arta din Craiova.

Victor Boldâr: un om discret. O multime de fotografii inedite, vazute doar de putini cunoscuti sunt prezentate publicului după 35 de ani. Autorul lor se lasa convins de catre Doru Delureanu sa deschida o expozitie cu povestea in imagini a zilei de 7 mai 1975.

Intr-un alt 7 mai, în anul 2010, un domn distins, cu un zambet usor timid, coboara dintr-o masina Dacia 1100 in fata Muzeului de Arta din Craiova. Este fotograful Victor Boldâr, care soseste cu masina pe care o conducea acum 35 de ani, la vernisajul expozitiei sale. Este o zi cu o vreme nehotarata insa de la etajul muzeului se vede usa deschizandu-se si oameni pasind in urma umbrelelor. Sala oglinzilor devine neincapatoare si artistul isi spune, cu multa modestie, povestea. Fotografiile isi surprind privitorii una cate una. O frizerie si un chiosc de ziare in colt, tarani lucrand pe camp, portrete cu o ceasca de cafea. Intr-una dintre imagini, un chip de femeie se vede in geamul compartimentului din care Henri Cartier-Bresson si Martine Franck fotografiaza. Sa fie ea fata din cunoscuta fotografie cu cei doi tineri dormind in compartimentul de tren?