24 de fotografi au participat cu cele mai recente proiecte ale lor la cea de-a saptea editie a Salonului national de fotografie “Versus dar Impreuna” de la Negresti-Oas. Majoritatea dintre ei sunt nume cunoscute ale fotografiei romanesti contemporane. Pe simeze si-au aflat insa locul si debutanti la un asemenea eveniment. Vernisajul a avut loc sambata, 26 noiembrie, ora 17:00, la Galeria de Arta “Dr. Mihai Pop” din cadrul Muzeului Tarii Oasului.
In sprijinirea evenimentului s-a implicat pentru prima data si Consiliul Judetean Satu Mare, suportul financiar fiind asigurat pana acum de catre Primaria si Consiliul Local Negresti-Oas. Pe lista partenerilor manifestarii s-a aflat si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Satu Mare, ca si Muzeul Tarii Oasului. Din partea institutiilor au vorbit in deschiderea expozitiei Aurelia Fedorca, primarul orasului Negresti-Oas, si Ioan Rus, vicepresedinte Consiliul Judetean Satu Mare. Ambii au subliniat anvergura nationala pe care a dobandit-o evenimentul inca de la primele editii, devenit astazi traditie si reper in fotografia romaneasca.
Consacrati si debutanti
Cu putin timp inainte de deschiderea oficiala, salile Muzeului Tarii Oasului s-au umplut de lume, cateva sute de persoane: oficialitati, expozanti, invitati sau simpli iubitori de fotografie. Si au avut ce vedea. 
Spatiul generos a permis expunerea a circa 300 de lucrari, peisaje, portrete, fotografie de strada, documentara, conceptuala etc. In general s-a lucrat pe proiecte, fotografii prezentandu-si cele mai recente lucrari sau o selectie riguroasa a proiectelor. Au putut fi vazute insa si serii fotografice alcatuite din instantanee ale vietii cotidiene, fara o neaparata legatura tematica intre ele. Au expus: Gabriel Balanescu (Bucuresti), Bogdan Boghitoi (Bucuresti), Petrut Calinescu (Bucuresti), Ioana Carlig (Bucuresti), Anca Cernoschi (Timisoara), Liviu Cocicodar (Brasov), Vasile Dorolti (Baia Mare), Alexandru Feher (Vama, Satu Mare), Hajdu Tamas (Baia Mare), Ciprian Hord (Arad), Romeo Komaromi (Negresti-Oas), Alex Mara (Oradea), Emilian Moldovan (Bixad, Satu Mare), Marin Moldovan (Sighetu Marmatiei), Oliver Merce (Timisoara), Olah Laszlo-Tibor (Baia Mare), George Poqe Popescu (Bucuresti), Marin Raica (Bucuresti), Horia Sabau (Baia Mare), Tadao Shibata (Satu Mare), Oana Stoian (Timisoara), Remus Tiplea (Negresti-Oas), Cristina Venedict (Botosani) si Sorin Vidis (Bucuresti).
De la a fi fotograf la a fi parinte
Seria lui Gabriel Balanescu e realizata in intregime cu diverse telefoane avute la indemana la „momentul decisiv” si are ca subiect copiii. De-altfel, el marturiseste ca fotografia a trecut deja pe locul doi sau chiar trei de cand a devenit parinte: „A fi parinte constient te obliga la prezenta, un «aici si acum» alaturi de copilul de langa tine”. 
Bogdan Boghitoi surprinde dimensiunea satului romanesc in binomul idilic-modern. „Satul romanesc nu e incremenit in timp si probabil ca nu a fost niciodata, chiar daca distanta sociologica ori apriori-ul cultural stimuleaza o astfel de perspectiva. In fapt, el e un loc unde mijloacele de consum, productie si socializare arhaica si cele perfect contemporane se infrunta nemijlocit”, spune fotograful. Petrut Calinescu vine la Salon cu cel mai recent proiect al sau, „Periferia B”, realizat impreuna cu Ioana Calinescu. Sunt povesti ale oamenilor care traiesc la marginea Capitalei. „Ne intereseaza acest spatiu fluid, aparent fara reguli, un «no man’s land» intr-o continua mobilitate, ce migreaza spre exterior odata cu dezvoltarea orasului. Observam modul in care oamenii investesc intr-un petec de pamant, fie si doar pentru cateva ore, la un picnic, fie pe viata, cumparandu-l si transformandu-l”, afirma fotograful.
Omul si mediul in care traieste
„Zane” este un proiect documentar realizat in echipa de catre Ioana Carlig si Marin Raica. Un proiect pe termen lung, cu primele imagini captate in anul 2015 in Apuseni, Maramures, Oas, Platoul Luncanilor, Delta Dunarii. Fotografiile din expozitie fac parte din primul capitol al proiectului: relatia om-natura in comunitatile rurale. „Ne-am propus sa realizam un studiu al vietii in zone rurale traditionale si in comunitati izolate din Romania. Cautam sa surprindem izolarea – legatura stransa dintre om si mediul natural – si insufletirea, credinta ca totul este viu”, precizeaza cei doi fotografi in catalogul expozitiei. 
Axata mai mult pe fotografia de nud, Anca Cernoschi surprinde de asta data printr-un proiect de fotografie documentara extrem de personal, care urmareste ultimii ani de viata ai bunicului ei, in varsta de 90 de ani: „Acesta este un scurt eseu despre o zi obisnuita de vara petrecuta in casa sa din vestul Romaniei, in care locuieste de peste 45 de ani. Deoarece in ultimii ani si-a pierdut complet vederea, refuza sa mai paraseasca locuinta. Sufera de o depresie severa, descriindu-si starea ca aflandu-se intr-o ceata permanenta.” Liviu Cocicodar propune cateva compozitii de studio si de exterior, majoritatea dintre ele avand in centru copiii. „Personajele care apar in fotografiile mele sunt alese in functie de tematica si de mesajul pe care doresc sa-l transmit prin aceste imagini. Urmaresc mai mult surprinderea unor stari care sa incarce fotografiile cu o emotie aparte si mai putin aspectul pragmatic legat de compozitie”, afirma Liviu Cocicodar.
„Oameni si cruci”
„Oameni si cruci”, faimosul proiect al lui Vasile Dorolti, a fost expus prima data in anul 2011, intr-o biserica din Cluj-Napoca. Seria prezenta la Negresti-Oas introduce imagini noi in cadrul proiectului. ”«Oameni si cruci» ilustreaza discret, pornind de la un detaliu aparent nesemnificativ din jurul nostru, troitele de la marginea drumurilor, transformarea rapida, dramatica si ireversibila a unei societati patriarhale. 
O serie despre disparitia traditiei in Maramures, despre cum ii ia locul o «civilizatie» artificiala cu usi de plastic, ferestre de plastic, flori de plastic, Isusi de plastic. De ce in locul troitelor din lemn, zugravite frumos si crescute organic in peisajul inca viu al Maramuresului, trebuie plantati Cristosi de plastic prinsi in suruburi?”, se intreaba fotograful. „Interval deschis”, proiectul lui Alexandru Feher, se concentreaza pe antinomiile satului traditional maramuresean: estetic – inestetic, bine – rau, autentic – fals. Instantaneele surprind aspecte din cotidianul vietii rurale in aceasta parte de tara. Este un proiect de cursa lunga axat pe metamorfoza societatii. Hajdu Tamas ia in serios fotografia din anul 2005. Seria prezenta in expozitie completeaza un portofoliu inconfundabil ca stil si abordare. Documenteaza viata orasului Baia Mare si arhiveaza in mod original „spiritul unei lumi care, la adapostul impresiei de stagnare, ramane deschisa unor infinite povesti”.
„Out of the Dark”
Una dintre cele mai valoroase serii prezentate in expozitie este „Out of the Dark”, cu imagini din proiectul lui Ciprian Hord, avand ca subiect viata nevazatorilor. „Nu caut ineditul in aceste imagini, dimpotriva, doresc sa arat cat mai direct si mai nesofisticat felul in care traiesc oamenii care si-au pierdut vederea sau care nu au vazut niciodata. 
Vreau sa arat greutatile pe care le infrunta acesti oameni si felul in care le depasesc, incercand sa duca o viata normala”, precizeaza fotograful. Romeo Komaromi este membru fondator si expozant al Salonului „Versus dar Impreuna”. Seria sa se concentreaza pe diverse aspecte surprinse „in jurul casei”, in care o marja importanta in imagini o au ferestrele, mai mici sau mai mari, inchise sau deschise, alaturate in compozitie unor detalii pe langa care trecem deseori. Aceasta alaturare da si esenta fotografiilor sale. „Fereastra inchisa se poate deschide in ocheanul intors fotografic. Permite si interzice deopotriva accesul in lumi ghicite sau poate cunoscute dintotdeauna”, sta scris, in dreptul imaginilor sale, in catalogul expozitiei. Alex Mara este autodidact, fara background, dar pasionat de fotografie inca din vremea liceului. Primele imagini le-a facut catre sfarsitul anilor ’80 cu un aparat foto romanesc, Orizont, cu infatisare retro si adorabile aberatii optice. Face fotografie de strada in mod lucid doar de prin anii 2011-2012. Seria sa introduce privitorul in diversitatea vibranta a orasului in care lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par a fi. Fie ca surprinde mici drame, momente de reflectie, situatii tragi-comice sau pur si simplu intamplari hazlii, fotografiile sale prezinta lumea ca o imensa scena de teatru in care fiecare isi interpreteaza si isi duce in spate propria partitura.
Lansare de carte
Membru fondator si expozant al Salonului „Versus dar Impreuna”, Emilian Moldovan este prezent in expozitie cu doar trei lucrari, de dimensiuni mari, axate pe fotografia de peisaj. „Am pornit la drum cu fotografia ca si o necesitate de a memora momente si am ajuns in situatia in care folosesc fotografia pentru a ma exprima, pentru a transmite, pentru a povesti. Fotografia este cea mai completa cale prin care ma pot exprima”, afirma Emilian Moldovan. Prezent la toate editiile evenimentului, Marin Moldovan vine cu o serie de peisaje care au in centru padurea, vegetalul. Pasionat de natura, fotograful o surprinde de asta data in plina toamna. Micile cascade, albe ca spuma laptelui, servesc ca un contrapunct pentru un peisaj in care culoarea dominanta este ruginiul. 
Pentru Oliver Merce, prezenta la Negresti-Oas a avut o dubla semnificatie: ca expozant, dar si ca autor de carte, proiectul sau „The Anatomy od Decay” vazand cu doar cateva zile in urma lumina tiparului. Lansarea cartii s-a facut intr-o incapere special dedicata acestui moment, avand expuse pe pereti o parte dintre imaginile proiectului, respectiv seria de la Crivina. „Imaginile documenteaza viata oamenilor care s-au incapatanat sa ramana in colonie, unii dintre ei inaintand in viata in salturi dezordonate, altii experimentand mai multa tristete decat ar putea intelege cineva, vreodata, fara insa a-si expune public dramele, pastrandu-le discret in singura camera a baracii impartita impreuna cu membrii familiei”, spune fotograful. Imaginile lui Olah Laszlo-Tibor tapeteaza holul de intrare al muzeului. Seria sa este o selectie de fotografii de strada care incearca sa se concentreze pe cateva cuvinte cheie, cum ar fi: simetrie, geometrie, repetitivitate. „Imi place sa surprind momente din viata oamenilor obisnuiti din jurul meu. Pentru mine, fotografia este principala forma de recreere si de exprimare, Niciodata nu plec de acasa fara un aparat foto, fie el digital sau analog”, declara fotograful baimarean.
Fotografie conceptuala
„Vederi din Sud” este o suma de momente individuale din viata cotidiana, nu neaparat incadrate intr-o serie, semnate de George Poqe Popescu. Imaginile au fost realizate in cadrul mai multor proiecte si calatorii personale facute de catre fotograf in ultimii ani de zile in zona de sud a Romaniei: Facaeni, Valea Corbului, Ocolna, Tiganesti, Malu Mare, Dabuleni si Mahmudia. Horia Sabau face fotografii in mediul public. Este locul in care gaseste stari, situatii, oameni, pe care le armonizeaza cu geometria ambientului astfel incat sa starneasca atentia privitorului si sa-l faca partas la scena. Intreaga lui serie de imagini este realizata in Baia Mare, Fotografiile au un mister si un umor aparte, in compozitii atent alese. 
Exotica prezenta pe afis a japonezului Tadao Shibata, fotograf adoptat si acceptat deja de multa vreme de breasla fotografilor autohtoni. Stabilit in Romania din 2000, dar cu vizite frecvente inca din 1990. Lucreaza ca si cameraman la o televiziune din Satu Mare. Seria sa de fotografie conceptuala, „The Camera-man”, este inspirata, cel mai probabil, si de meseria pe care o face. O viziune personala a fotografului in care individul are in loc de cap un aparat foto cu imagini care se deruleaza mereu. „Un fotograf adevarat are un aparat foto in loc de cap”, considera Tadao Shibata. O a doua serie de fotografie conceptuala prezenta pe simeze o aduce in prim-plan pe tanara fotografa timisoreanca Oana Stoian, intrata in acest an pe lista finalistilor la Sony World Photography Awards. „Imaginile ei dizolva formele, le decompune, le esentializeaza, le descarneaza si ne dezvaluie niste forme noi, care de multe ori sunt foarte incerte”, spune Gheorghe Sfaiter, unul dintre profesorii ei. Seria sa are in centru omul, abstractizat, a carui identitate este stearsa sau in curs de suprimare, plasat in zona alunecoasa, dar fascinanta, a conceptelor.
„Flori de Oas”
„Flori de Oas” este seria surprinzatoare in primul rand prin estetismul ei, semnata de Remus Tiplea, fondator si expozant al Salonului incepand cu editia inaugurala. Schimband perspectiva de fotografiere, Remus Tiplea schimba si perspectiva lucrurilor, faimoasele rochii infoiate din Tara Oasului transformandu-se in imaginile sale in minunate flori, divers colorate. 
O marturie inedita despre un obiect vestimentar ridicat la rang de cult in zona din care provine si in care traieste fotograful. Prezenta si ea constanta la Salon, Cristina Venedict prezinta o serie de portrete de studio. „Tot timpul am fost fascinata de oameni. Imi place sa-i privesc, sa le studiez caracteristicile, reactiile; vreau sa le cunosc povestile. Cred ca fiecare om este unic, frumos si imprevizibil”, afirma fotografa din Botosani. Sorin Vidis propune o serie de imagini intre instantaneul urban, fara a urmari o anumita tematica, si eseu. Acesta din urma are, potrivit fotografului, o „misiune ceva mai bizara. Scopul nu este defatarea ochiului, ci mai degraba o agresare vizuala a simturilor, care sa permita mai apoi o examinare mai amanuntita si mai profunda a propriilor mecanisme, pe masura parcurgerii seriei. Sper ca privitorul sa-si ia timpul necesar imersarii in subiectul propus, care pe cat poate parea de abstract, pe atat de lizibil poate deveni”.
Catalogul expozitiei
La editia din acest an a fost tiparit pentru prima data, in timp foarte scurt si in foarte bune conditii grafice, un catalog al expozitiei, in 52 de pagini, format 20 x 20cm. Fiecarui expozant i-au fost acordate doua pagini in care ii sunt prezentate: o scurta biografie, un rezumat despre seria expusa si cateva fotografii. (F. S.)
