Targul de la Negreni: babilonia cu radacini in Evul Mediu

0

Aprobat oficial in anul 1815, Targul de la Negreni era locul unde oamenii de la munte coborau de pe vaile si versantii Apusenilor pentru a-si cumpara haine de iarna. Prima atestare documentara de „localitate cu targ” se pastreaza din 1758. Radacinile sale coboara insa mult mai adanc, pana in Evul Mediu. Este cel mai vechi balci din Romania si, se spune, cel mai mare din sud-estul Europei, o adevarata babilonie amestecand marfuri si negustori de toate felurile, nationalitati si istorii culturale. Cele cateva secole care au trecut peste el n-au schimbat, structural, mare lucru. Astazi a devenit raiul colectionarilor si negustorilor de antichitati, dar si o alternativa de piata ieftina pentru lucruri noi, de uz general, de la haine si incaltaminte pana la obiecte casnice si bunataturi culinare. Pentru un fotograf, viermuiala locului, cum numai in targurile Bizantului o mai poti gasi, e cat se poate de fertila documentar. O gramatica vie, ale carei atribute se schimba mereu, face din Targul de vechituri de la Negreni o destinatie obligatorie pentru oricine, macar o data in viata. Opt fotografi cu vechi state de servicii prin targ in ultimii ani vin sa ilustreze povesti vizuale divers colorate si extrem de pitoresti: Vasile Dorolti, Hajdu Tamas, Ciprian Hord, Horea Lazar, Alex Mara, Madalin Marienut, Olah Laszlo-Tibor si Claudiu Szabo. Nu foarte diferite unele de altele, abordarile vireaza mai degraba spre un fotojurnalism descriptiv, mult mai pliabil si mai fidel pe oferta locului, decat spre unul eseistic, mai introspectiv, mai epuizant si mai greu de obtinut. S-a incercat o selectie a imaginilor cat mai reprezentativa din portofoliile celor opt fotografi, si cat s-a putut de exhaustiva, fara pretentia de a epuiza nici macar pe departe subiectul. Intrucat, nu doar metaforic, ci si literal vorbind, Targul de la Negreni reprezinta o adevarata Arca a lui Noe pentru civilizatia acestui colt de lume.

 

Comuna Negreni a fost infiintata relativ recent, in anul 2002, pana atunci aflandu-se in jurisdictia oraselor Alesd (Bihor), Huedin (Cluj) sau comunei Ciucea (Cluj). Se afla aproximativ jumatatea distantei dintre Cluj-Napoca si Oradea, pe extrem de circulata E60.

 

© Vasile Dorolti

© Vasile Dorolti

Primele date istorice referitoare la asezare dateaza din Epoca Bronzului. Exista dovezi cum ca Horea a locuit si lucrat ca jeler (iobag, serb) pe aceste meleaguri in jurul anului 1782. Negreni-ul are astazi in componenta trei sate si 33 de catune rasfirate pe inaltimile din imprejurimi.

 

Date generale

Targul este amplasat in centrul localitatii, de o parte si de alta a Crisului Repede si a caii ferate ce traverseaza comuna. Suprafata pe care se desfasoara este de aproximativ 10 ha, in crestere continua an de an. Oficial, editia de toamna, cea care si-a castigat notorietatea, are loc in a doua saptamana din octombrie, timp de patru zile, de joi pana duminica. In ultimii ani insa comerciantii au inceput sa-si ocupe locurile din prima zi a saptamanii astfel ca targul este deschis, practic, toata saptamana. Pe acelasi amplasament mai are loc un targ, denumit Targul Coaselor, mai redus ca intindere si ca sortiment de marfuri, care se desfasoara in luna iunie.

 

© Ciprian Hord

© Ciprian Hord

Editia 2017 a targului de toamna a consemnat, potrivit datelor furnizate de Primaria Negreni, circa 70.000 de vizitatori. Cifra creste in fiecare an, mai ales in ceea ce priveste numarul si diversitatea strainilor atrasi de popularitatea balciului. Daca in anii trecuti, majoritatea dintre ei veneau din Ungaria, in ultimii ani grupuri consistente de vizitatori sosesc din Polonia, Slovacia, Cehia, Austria si, din ce in ce mai  multi, din vestul Europei (Gemania, Franta, Italia, Olanda, Marea Britanie), special veniti pentru diverse chilipiruri.

 

© Alex Mara

© Alex Mara

E locul in care stratificarile sociale isi pierd orice valoare, iar limba nu mai este o bariera. „Istoria pe care o cunoastem capata o alta intrebuintare. Orice bun material numit la intamplare se gaseste sigur intr-o cutie sau pe o masa undeva. Singura constanta este moneda, fie ca vorbim de lei, forinti, euro sau dolari, iar cele mai de pret calitati sunt rabdarea si arta negotului”, se spune pe una dintre paginile de Facebook dedicate evenimentului.

 

Lumea toata si… nimicul

Psihologul Mircea Miclea (UBB Cluj-Napoca) afirma, intr-un material semnat de Ruxandra Hurezean pe Gazetino: „Am trecut prin targ, la un moment dat. Este un loc in care oamenii se bucura de lucrurile simple, mananca impreuna, se distreaza. Dar are si tristetea lui. Toate lucrurile acelea care ne-au insotit vietile, aparatele video, expresie a luxului inainte de ’89, sunt acum simple obiecte rasturnate pe un nailon. Si multe-multe nimicuri candva umpland casele, acum inutile, te fac sa-ti revizuiesti viata. Nu are rost sa ti-o risipesti pentru lucruri”.

 

© Madalin Marienut

© Madalin Marienut

La randul sau, Vasile Dorolti, fotograful cu cea mai consistenta colectie de imagini de la Negreni, care insumeaza zeci de mii de cadre, afirma: „Targul de la Negreni este ceva care nu exista. Se vinde putin, se cumpara mai deloc, dar e o fojgaiala de clienti si de comercianti cum nici un mall din lume nu are nici macar de Vinerea (of course)… neagra. Acolo se aduna Camioane de haine vechi si Vagoane de pantofi purtati de nemti. Acolo este singurul barometru al nivelului de trai. Cu cat acesta scade, cu atat mai mult creste numarul tarabelor care inunda pasunea. Acolo este lumea toata, acolo este nimicul… Acolo Iisus este de vanzare de pe gablonturi, iar negustorii l-ar vinde si pe Dumnezeu pentru un ce profit…”. (F.S.)

 

Share.

Lasa un Comentariu

error: Continutul este protejat!
Mai multe despre babilonie, balci., fotografie, fotoreportaj, marfa, Negreni, negustori, pitoresc, radacina
© Alnis Stakle: Taxonomy of Fear
Alnis Stakle: Taxonomia fricii

© Cristian Crisbasan
Bucharest Photo Week Festival 2017 la ora cifrelor

© Tadao Shibata: The Camera-Man
The Camera-Man: Umanoizii lui Tadao Shibata

Închide