Ian Flanders: By the River

0

Doua mari granite a avut de trecut Ian Flanders atunci cand s-a decis sa documenteze sclavia sexuala din Cambodgia: legea tacerii impusa de organizatiile mafiote care guvernau peste un imperiu ocult si propriile sale precepte morale despre lume si viata, zdruncinate serios dupa cateva drumuri in capitala Phnom Penh. Fotograful australian tocmai intrase intr-o gaura de iepure din care nu stia cand, cum si daca o sa mai iasa la lumina viu si nevatamat. L-a impins inainte naivitatea si credinta ca poate rasturna lucrurile. Nu s-a gandit insa niciodata ca posibilitatea reala a alegerii unei vieti libere si demne in detrimentul sclaviei ar putea fi un pod prea indepartat pentru tinerele femei inrobite sexual. „By the River” este unul dintre rarele proiecte fotografice in care autorul ia lucrurile pe cont propriu si merge pana la capat, constient de riscurile majore la care se expune. Fotoreportajul lui Ian Flanders a intrat in finala concursului LensCulture Visual Storytelling Awards 2015. Numele femeilor au fost schimbate pentru a li se proteja identitatea.  

 

Ian Flanders: date biografice:

  • nascut si crescut in Sydney, Australia
  • fotograf autodidact care cauta provocari pentru sine si pentru ceilalti
  • incearca sa-si implice si sa-si confrunte privitorii cu realitatea dura a ceea ce surprinde prin obiectivul sau
  • website: http://anywherebuthere.photography/

 

Phnom Penh, Cambodia; Ang Giang, Vietnam (2012-2014)

 

Oportunitatea nu e suficienta

Dificila sarcina de a construi o relatie bazata pe incredere, in situatia in care acele femei nu mai credeau in nimeni, l-a facut partas la complexitatea vietilor lor. Cu toate ca puteau urma o alta cale in viata, multe dintre ele se reintorceau la singurul lucru cu care erau obisnuite: dependenta de o „meserie” si de un loc in care presiunea schimbarilor dispare, iar lucrurile capata sens. Pentru fotograful australian, aceasta a fost o mare si neplacuta surpriza, careia cu greu i-a putut face fata.

Ian Flanders viziteaza pentru prima oara Phnom Penh in 2011 cand, la una din plimbarile sale prin oras, da peste o tanara prostituata care-si facea tura obisnuita de-a lungul raului Sap Tonle in cautare de clienti. E socat, iar mai apoi bantuit, de privirea disperata si de pustiirea din ochii ei. Acei ochi tineri care tradeaza doar pentru cateva momente imensa suferinta din sufletul ei, il fac pe Ian sa demareze o ancheta si ii dau tema viitorului sau proiect fotografic.

© Ian Flanders: By the River

„Anh si eu suntem doua surori, nascute de aceeasi mama, intelegi?” © Ian Flanders: By the River

Reintors in Sydney, trimite mesaje catre doua dintre cele mai mari ONG-uri din zona, cerand cateva sfaturi, dar nu primeste niciun raspuns. Decide sa ia ancheta pe cont propriu si face mai multe drumuri la Phnom Penh. Cu fiecare vizita pe care o face realizeaza incet, dar sigur, ca acele femei sunt legate de ceea ce fac cu mai multe lanturi decat si-ar fi putut el imagina vreodata. Ian se confrunta cu credintele lor traditionale, cu realitatile locale si cu un simt exacerbat al unei datorii filiale care le impiedica sa paraseasca stabilimentul.

Construieste in secret relatii cu mai multe dintre femeile care supravietuiesc cu greu in micile baraci si adaposturi. Dintre toate, ii atrage atentia o femeie disperata pe nume Anh si fiica ei aflata in pragul adolescentei, care-l ajuta sa descopere si sa documenteze un sistem socant al sclaviei, in care femeile tinere nu-si pot plati niciodata datoriile catre traficanti pentru a le fi redata libertatea.

Desi stie acum cateva dintre dedesubturile sistemului, nu-si poate infrana sentimentele si preceptele morale pentru a face doar o documentare obiectiva. Mai ales dupa ce devine martor al unor scene si imagini greu de digerat, cum ar fi dependenta de droguri, cu injectii facute in vena, vanataile de la loviturile traficantilor, autoflagelarea si supunerea la munca indiferent de conditiile de sanatate. Intr-una dintre situatii, vazand cum o tanara fata vomita si are mari dureri abdominale, fotograful alearga sa gaseasca cea mai apropiata farmacie, pentru ca la revenire, doar cateva momente mai tarziu, sa constate ca fata fusese deja aleasa pentru a primi un client.

 

Prima intalnire cu Anh

Aflat intr-o zona mizera de la periferia capitalei Phnom Penh, bordelul era alcatuit din trei baraci unite intre ele. Femeile se puteau misca liber doar intre baraci, in spatele usilor de intare, de care nu aveau voie sa se apropie. Acestea se deschideau seara si se inchideau cu lacat odata cu apropierea zorilor. Naveta intre baraci era maxima libertate a femeilor. Indiferent de starea lor de sanatate, aceasta era rutina de fiecare zi.

© Ian Flanders: By the River

„N-am bani pentru scolarizarea copiilor si nici sa-mi ingrijesc parintii. Iti spun adevarul, nu te mint. Stiu ca tu le-ai ajutat pe Anh si pe Pham. Tare as vrea sa plec si eu de-aici, dar n-am bani pentru a ma aseza acasa. Mi-e dor de parintii si de copiii mei, se fac trei ani de cand nu pot pleca acasa. Anh si Pham au putut pleca acasa, pe cand pentru mine nu plateste nimeni. Ajuta-ma daca ti-e mila de mine. Mama mea a fost arestata de politie si eu nici macar n-o pot vedea. Te implor sa ma ajuti. Odata ce datoriile sunt platite, nu mai stau aici nicio clipa. Vreau doar sa merg acasa… „ © Ian Flanders: By the River

„Prima mea intalnire cu Anh m-a pus in fata lipsei de alegeri pe care o femeie o are intr-un asemenea stabiliment. Anh s-a dezbracat imediat ce usa de lemn s-a inchis in spatele nostru, chiar daca i-am facut cu mana sa se opreasca. M-am asezat pe marginea saltelei murdare si am spus: «fara boom-boom»! M-a privit foarte confuza si stanjenita: nu intelegea de ce am spus asta. Am scos incet aparatul de fotografiat si i-am facut semne ca as dori sa fotografiez camera. M-a rugat sa nu fac asta pentru ca va fi pedepsita fizic. Si-a pus genunchii la piept, s-a ghemuit intr-o pozitie fetala si a inceput sa se legene in fata si inapoi, in timp ce ma implora cu o voce moale sa nu fac fotografii: «Nooo – Mamasan!» M-am asezat langa ea incercand – zadarnic – s-o fac sa se simta in siguranta. In lumina slaba din incapere, am observat ca a inceput sa planga. Engleza ei era extrem de elementara. Am intrebat-o cat de simplu am putut daca e bine si daca a adus-o cineva aici. Nu m-a privit niciodata in ochi, era asezata in genunchi, cu capul in jos, si plangea”, marturiseste Ian.

 

Lantul dintre generatii

Dupa trei ani lungi si grei, Ian reusise ceva mult mai valoros decat curajul de a expune pe simeze industria sclaviei sexuale in Cambodgia. A predat imagini, inregistrari video si o intreaga documentatie ONG-urilor din zona, presandu-le sa actioneze. In noiembrie 2014, baracile si adaposturile au fost perchezitionate, fiind salvate opt femei si trei fetite. Una dintre ele era fiica lui Anh, care avea doar noua ani. Doi traficanti au fost acuzati si condamnati.

© Ian Flanders: By the River

© Ian Flanders: By the River

Tuturor femeilor salvate din bordel le-au fost oferite cazare, acces la educatie, asistenta medicala si un loc de munca. Din pacate, multe dintre ele s-au reintors la vechea indeletnicire, ceea ce i-a frant inima lui Ian Flanders. Munca n-a fost insa in zadar pentru ca fiica lui Anh si ceilalti copii se afla inca in centrul de reabilitare in care au fost plasati de unul dintre ONG-uri. „E un pas extrem de important in ruperea lantului intre generatii. Sper ca educatia pe care o vor primi sa duca la o viata libera si demna si mai putin la viitorul sumbru pe care l-au avut in fata. Au fost momente in timpul acestor calatorii cand am simtit ca am o misiune importanta de indeplinit. Respingerea libertatii din partea unora dintre tinerele femei inrobite sexual m-a lasat fara cuvinte, naiv, dar si privilegiat ca pot trai intr-o altfel de lume”, concluzioneaza fotograful. (F.S)

Share.

Lasa un Comentariu

error: Continutul este protejat!